Monument istoric situat în Piaţa Mică nr.21, edificiul cunoscut şi sub numele de “Hala Măcelarilor”, aşa cum apare menţionat încă din anul 1370 în matricolele bisericii parohiale, ”Casa Arteelor” este considerată cea mai veche “casă de breaslă” din Transilvania.Atestat drept “civitas” încă din 1366, Sibiul a fost printre primele centre urbane din Ardeal înscrise în istorie ca reprezentând “nucleul” medieval meşteşugăresc şi comercial din zona de colonizare a saşilor.În străvechiul Hermannstadt au fost emise cele mai importante documente şi statute ale tuturor breslelor din localităţile săseşti, documentul de referinţă care atestă existenţa, aici, a breslelor datând din anul 1376.Ca în orice centru meşteşugăresc european şi la Sibiu, fiecare breaslă îşi avea propriul sediu, de regulă o casă, în care se păstrau documentele oficiale, aveau loc întâlniri între membri şi se organizau manifestări ceremoniale specifice ori festivităţi ale breslei.
Edificiul este format dintr-un corp de clădire compus din parter şi etaj, anexa cu scara de acces din spate fiind de provenienţă mai recentă.Iniţial, în secolul al XV-lea, clădirea avea doar parter, încăperile de aici-foste prăvălii-păstrându-şi bolţile originale.Într-o a doua etapă a fost construit şi etajul, format dintr-o singură sală amplă destinat magaziilor.Aşadar, parterul a funcţionat exclusiv ca spaţiu comercial, divizat în 11 unităţi, pentru tranşarea şi desfacerea cărnii. Cele opt arcade deschise erau proprietatea obştei din vremuri străvechi, aşa cum se menţionează în Statutul oraşului din 1589, din care reiese că parterul tuturor caselor din respectiva incintă era utilizat pentru protejarea oamenilor şi a mărfurilor, pe timp de ploaie.Sala de la etaj era destinată întâlnirilor de breaslă a măcelarilor, deşi pentru o scurtă vreme a servit drept loc de adunare a breslei cojocarilor, precum şi ca depozit pentru cereale.
De asemenea, în 1765, ea a fost transformată pentru câteva luni în sală de spectacole pentru actorii unei trupe de teatru conduse de actriţa Gertraud Bodenburger.În anul 1787, cu prilejul unor reparaţii efectuate la clădire, a fost aplicată, pe faţadă, stema Sibiului, cu săbiile încrucişate şi frunzele de nufăr, aşa cum se obişnuia la acea vreme cu toate clădirile publice.În secolul al XIX-lea, arcadele de la parter au fost zidite, înfiinţându-se mici spaţii comerciale.Între anii 1967-1972 clădirea a intrat într-un amplu proces de restaurare, când s-a redat aspectul iniţial al acoperişului iar arcadele parterului au fost redeschise.
Numele de “Casa Artelor” a fost atribuit edificiului o dată cu intrarea acestuia în posesia Muzeului Brukenthal, spre sfârşitul secolului al XX-lea, când parterul a servit ca spaţiu pentru depozite de artă contemporană iar sala mare drept spaţiu expoziţional deschis tuturor genurilor de manifestări artistice şi culturale.În anul 2002, edificiul a intrat în administrarea Complexului Naţional Muzeal “Astra”.Fiind complet restaurată cu fonduri alocate de BERD şi de Ministerul Culturii şi al Cultelor, din vara lui 2007, ”Casa Artelor” a primit o nouă destinaţie.Mai exact spus a devenit sediul Muzeului de Etnografie Săsească “Emil Sigerius”.