De Citit : Editoriale

Un trotuar numit dorinta

| 21 martie

Traim intr-o lume banco-pastilata featuring pacanelele. Nu exista bulevard sau vreo strada principala prin Bucuresti in care sa nu existe carduri de banci si farmacii. Au sucombat bacaniile, sifonariile, nonstopurile cu program redus, casele valutare, cofetariile sau magazinele cu toale de mana a zecea. Au rasarit filiale peste filiale de banci. Pe langa ele zac farmacii. Boala banului necesita pilule.
Adevarul e ca ratele la banci provoaca daune colaterale. A naibii combinatie. Creditul si morfina, omul de tip nou e dator vandut. Corect, sunt si avantaje. Daca aveti fantezii cu taioare de firma sau halate atunci puteti privi indelung la junele care conform asezarii mobilierului sunt obligate sa priveasca spre strada. Nu au incotro, asa ca tu te poti holba in voie la ele. Daca sunt si excelent decoltate atunci iti creste si media de viata cu cinci ani, conform cercetatorilor, evident. Decolteul prelungeste speranta de viata, ratele ti-o scurteaza, medicamentele ti-o mai amelioreaza. Capitalism, frate!
Si langa toate astea s-au asternut pansamentele sub forma de pacanele. De ce dracu’ sa mai dai banii la credite, oricum te trimit la farmacie, mai bine ii vari in pacanele in cautarea castigului sublim. Pentru ce sa mai inghiti antibiotice sau diuretice cand lovitul pacanelelor iti asigura o relaxare a organismului terminata intr-un atac de cord. Dupa ce-am facut trotuarul zilnic sa vedem pe ce mai aruncam banii in serile fierbinti ale urbei. Baietii si zanele DJ-i duc greul, astia sunt cam ca taximetristii, dupa ce au ramas fara job sau imaginatie s-au apucat de frecat platane si cd-uri. House, electro, drum, ska sau dubsteap… Se cutremura capitala de la atatea turatii, sar bulinele de pe blocuri si coardele de pe bloguri. E cu noise, brooo!
Avanti popolo!