Ce destepti eram. Odata.
Picaram bacu pe capete. Cum s-au pus camere de supraveghere prin scoli, cum s-a strans un pic surubul, imediat s-a modificat imaginea celui mai destept dintre popoarele Europei. In vremurile de mare glorie ale sistemului educational romanesc, in timpurile aurorale ale promova-bilitatii obeze, lucrurile erau foarte simple. Daca nu se copia de pe fituici aduse de acasa sau de pe lucrari facute de profesorii supraveghetori in prima ora de examen, atunci se copia direct de pe tabla, unde se rezolvau subiectele democratic, pentru toata lumea, la vedere.
Zau ca nu inteleg de unde mania asta proletara fata de loazele din prezent, fata de "analfabetii astia de tineri din ziua de azi, care n-au citit o carte la viata lor si n-au nici un Dumnezeu". Aud, naucit, cum se spune ca, pe vremea noastra, se facea carte, domne, nu gluma. Pe vremea noastra, bacu’ era bac. Le amintesc enoriasilor Epocii de Aur ca frauda la examenele de bacalaureat din anii comunismului si, hat, dupa, era regula, nu exceptie. Se cotiza, pentru haleala buna, fursecuri de calitate si suc cat duce trenu’, pentru ca domnii profesori sa se simta confortabil si sa fie simpatici cu toata lumea.
Sigur ca existau locuri in care oamenii isi faceau datoria in cel mai corect mod cu putinta. Sigur ca, poate, lumea era un pic mai alfabetizata pe timpul ala. Dar copiatul la bac era o institutie nationala. Si, la urma urmei, ce dracu’ sa faci pe vremea aia, cand n-aveai acces la nimic? In lipsa de alte posibilitati, te alfabetizai o tara mai mult decat azi. Cel mai misto si mai romanesc e ca, acum, cateva milioane de cetateni care au trecut bacul copiind in anii trecuti, injura sistemul si-i fac troaca de porci pe prostalaii care n-au reusit sa treaca anul asta. Las’ ca ne-a reperat Bute mandria nationala, facandu-l varza pe saracu Mendy ala.