De Citit : Editoriale

Matusa fatala

| 12 septembrie

— Si spuneti ca matusa a vazut cu ochii toate aceste lucruri?
— Domnu’ doctor, va jur. A zis de-a fir a par moroii si fantoma. Matusa asta a fost intotdauna capie. Tata zicea ca de mica vorbea cu mortii.
— Si de unde stiti ca vorbea de-adevaratelea? Poate doar se prefacea.
— Ah, nu. Vorbea pe bune. Bunicul, Dumnezeu sa-l odihneasca, a batut-o de i-au mers fulgii cand cu strabunicul. Toata lumea stia ca ala a ingropat o comoara. Dupa ce a caftit-o, i-a zic cu gura lui: "Mai, zaludo, daca nu-mi spui unde si-a pus tata comoara, te smintesc cu mana mea." Si matusa, ca, pe vremea aia, era fetita mica, a zis: "Daca maine va spun (era si bunica de fata, ca si bunica a murit, las’ ca va zic mai tarziu, ca nici acolo nu-i lucru curat!) unde si-a ingropat tataie banii (adica tataie al ei, strabunicul meu, Zamfir il chema), ma crezi?" A doua zi, de sfanta Marie, fata s-a dus la bunicul (care scosese cureaua) si i-a zis ceva la ureche. Bunicul a luat o lopata, s-a dus in fundul curtii si, dupa o ora s-a intors cu prada. O boccea de piele, putrezita, in care erau ascunsi nouazeci si noua de cocosei. Matusica, mititica, a zis: "Nouajnoua de oca de fier." Ei, de atunci au stiut toti ca nu minte. Bunicul a pupat-o, i-a dat o acadea, da’ tot a batut-o, sa nu mai vorbeasca cu mortii.
— Si ce s-a intamplat cu banii?
— Pacatele mele, de un’ sa stiu?
— Si matusa nu i-a gasit? Ca acum e voie.
— Of, nu, ca nu l-a iertat niciodata. Nu vrea sa vorbeasca cu el, neam. Zice ca era scartan. Auzi dumneata, o acadea pentru atat auraret. Apoi a zis mai tarziu ca bunica o sa cada in furca, iar bunicul va fi calcat de un melc. Asa e, batrana a cazut din pod in furca. Da’ pe al batran l-a calcat altceva, nu un melc, Doamne iarta-ma, ci o betoniera care dadea cu spatele taman cand bunicu’ isi facea casa la oras. Acum, domnu’ doctor, i-a casunat cu moroii. A zis vineri ca or sa ne omoare gainile si porcul. Si sambata spre duminica, ce sa vezi? Nu radeti. I-am vazut cu ochii mei, noaptea, cand au dat iama. Le ardeau ochii in cap. M-am, scuzati, cacat pe mine. E mai rau cand stii la ce sa te astepti. Daca zice ea ca vine o nenorocire, atunci vine si nu mai ai liniste.
— Si unde e acum matusica asta acum?
— Am adus-o, e pe hol, ca n-o putem lasa singura, e capie, cum v-am zis.
Medicul iese si se uita la mogaldeata inerta din fotoliu. Ii trage in jos, cu degetul, pungile de sub ochi. Ii deschide gura. Mormaie satisfacut:
— Si nu v-a trecut niciodata prin cap ca matusica dvs. are toate astea in cap? Le materializeaza, cum sa va zic, dupa ce le viseaza. A intrebat-o careva daca are cosmaruri? Ei bine, leacul e somn fara vise si gata. Puf, adio, fantome! Da’, mai intai, lasati-o aici o saptamana, sa aflam, totusi, cum de a gresit moartea bunicului.