De Citit : Editoriale

Cel mai amanat eveniment mediatic

| 05 octombrie

Mai amanat chiar decat castigarea reportului la loto 6/49.

Cutremur de 6 grade in Vanuatu. 5,9 grade in Chile. 6,2 grade in largul Japoniei. 7,2 grade pe langa insulele Fiji (adica unde?). 3,5 grade in Vrancea (aha!). Si apoi din nou in Japonia, India, Turcia, cu grade mai multe sau mai putine. Toate astea, in vreo zece zile din septembrie, aparute in tot felul de fluxuri de stiri. In sfarsit, marti dimineata, 4,8 grade in Vrancea si aproape ca m-a intrerupt dintr-un vis matinal (se facea ca sunt in insulele Fiji, cand deodata…).
Fara sa fiu un devorator de presa, am impresia ca de o vreme aflam exagerat de multe despre cum se cutremura regiuni dintre cele mai exotice. Psihoza asta nu-i ceva nou. Poate inviorata candva de Hincu si zgandarita mai recent de Fukushima, care ne face sa parem atat de putin interesanti, cu centrala nucleara nou-nouta, cu scuturaturile noastre de maxim 7,5 si fara tsunami. Pana si astea amanate dintr-un deadline in altul, dupa cum le planifica Marmureanu fara pic de empatie pentru jurnalistii care insista: "Chiar nu se poate intampla si la noi? Dar daca s-ar intampla, cum ar fi? Si numarul de victime?“. Macar pe hartie, daca nu pe trotuar.
In fine, dupa ce vine cutremurul cel mare, poate o sa-si satisfaca toata lumea apetitul pentru sange si moloz si depasim faza de prelungita asteptare. As putea sa pun pariu ca in Vanuatu si in insulele Fiji mor mai multi oameni din cauza apei murdare, a batailor intre triburi sau a accidentelor de ricsa. Dar nu, noi trebuie sa primim zilnic pomelnicul global al cutremurelor. Stiri bazate pe SEO, frate! Cutremur devastator (fara) morti (si cu mici) pagube materiale (la Cuca Macaii). Ca pe keyword "ricsa“ nu puncteaza destul.