De Citit : Editoriale

Borfasii nostri piromani, futuristii si dadaistii

| 24 iulie

Media noastra este o cloaca de porci drogati cu senzational. Ce fel de act artistic mai poate ajunge sa consume 5-6 minute din prime-time-ul unei televiziuni? Evident ca nu proiectele bine construite si cu miza interioara ci doar evenimentele ce au adresabilitate cat mai mare. Adica acele situatii obtinute prin instrumente luciferice – banii si actele extreme. Nu veti vedea vreo cronica de arta discutata 5 minute la sfarsitul unui jurnal ci eventual doar stiri de tipul: cutare artist roman a impuscat la o licitatie internationala sute de mii de euro sau, mai nou, niste borfasi romani au furat 7 lucrari de arta dintr-un muzeu din Rotterdam (doua de Monet, una de Lucian Freud, una de Gauguin, un Picasso, un Matisse si un Meijer de Han). Le-au selectat dupa doua criterii – sa fie mici cat sa intre intr-o punga de mall si sa fi auzit de numele lor pe internet. Le-au furat cu o usurinta dezarmanta. Dupa ce au incercat sa le comercializeze, cei doi hoti au fost prinsi. Lucrarile erau insa la mama unuia dintre infractori care, speriata fiind, pare-se ca le-a dat foc pentru a sterge urmele. E un act de o barbarie greu de calificat insa media noastra a reusit sa completeze aceasta barbarie prin lungi sesiuni de prost gust altoite cu lamentatii caragialesti despre cum “noi romanii” ne-am facut de rusine intr-un mod iremediabil si cum istoria artei are de suferit in urma acestui act al unor pungasi. Invitat la o televiziune sa ma alatur corului de bocitoare am contrariat raspunzand la intrebarea “cum este afectata lumea artei de aceste pierderi? “ prin raspunsul “mai deloc”. Voi incerca foarte sumar sa ma explic:
Din punct de vedere al pierderilor financiare, Muzeul Kunsthal din Rotterdam va incasa o suma foarte mare in urma asigurarilor. O suma cu care va putea face achizitii noi. Trebuie stiut ca in cazul muzeelor europene, lucrarile din patrimoniul institutiilor publice nu prea pot fi scoase la vanzare pe piata secundara (licitatii). Pierde firma de asigurari.
Lucrarile au fost fotografiate cu aparate moderne cu o definitie excelenta. Ele vor continua sa functioneze prin reproduceri. Nu trebuie uitat ca majoritatea operelor iconice (Mona Lisa, Capela Sixtina, arta rupestra, Cina cea de Taina de Leonardo) functioneaza prin reproduceri mai degraba decat printr-o experienta directa. Mai trebuie spus ca exista acum si modalitati de printare (gen jiclee print) care poate reda si impasto-ul pigmentului unei lucrari fotografiate.
Lucrarile furate nu erau extrem de importante in opera fiecaruia dintre artistii mentionati.
Lucrarile de arta nu pot fi prezervate la nesfarsit, in cateva sute de ani ele vor fi mancate de lumina si timp. E posibil ca singurele dovezi sa fie fotografiile digitale facute si nu obiectele reale. Putini stiu ca Venus din Milo era colorata si datorita timpului e acum alba si ca majoritatea lucrarilor de sculpura antice grecesti sunt de fapt copii romane ale unor originale pierdute. Pana si disparitia lucrarilor e importanta pentru o noua prospetime in arta momentului. Futurisii doreau sa dea foc la muzee iar dadaistii le tineau isonul.
Acest tip de furt este un accident nefericit ce tine totusi de o anume dialectica interioara istoriei artei. E o simpla pungasie si in niciun caz nu trebuie ridicat la rang de rusine nationala. Sunt scarbit de oamenii care, timp de 5 minute la stirile de seara, se umfla in pene ultragiati de aceasta “crima la adresa umanitatii” cand ei intra intr-un muzeu sau intr-o galerie mai rar decat intr-un bar de striptease.