De Citit : Editoriale

Am trecut pe Mac

| 03 iunie

Vrei sa stii de ce?

Acum trei minute eram rigid convins ca o sa scriu o marturisire. Ca am tinut prea mult in mine prea multe pareri despre prea multi oameni care, dandu-si sau nedandu-si seama, fac prea mult rau in jurul lor. Dupa o scurta trecere in revista a ceea ce as fi avut de scris mi-am dat insa seama ca imunitatea declaratiilor se opreste la politica si ca mi-as fi facut mult rau spunandu-le in fata respectivilor motivele meschine si, pentru ei, rusinoase pentru care fac gesturi atat de plictisitor-grandioase.

In definitiv nu sunt nici copiii si nici prietenii mei si, deci, mi se pare mai utila sinceritatea fata de mine de a imi urmari interesele decat cea fata de ei de a le spune adevarul. Nu poti salva pe toata lumea. Intorcandu-ma la calculator m-am trezit fata-n fata cu el, fara nicio idee. Si am realizat ca despre el, care nu ma tradeaza, care nu se preface, n-am scris un cuvant.
Da, dragilor, saptamana trecuta am muscat din mar. Am trecut pe Apple. Trecand peste editarea video care e o joaca in acuarele, asta fiind si argumentul intoarcerii armelor, tin sa va spun ca motivele pentru care ma felicit pentru schimbare imi scapa misterios. Ar putea fi pad-ul, dar incepusera sa-l imite si cateva laptop-uri pe Windows. Ar putea fi display-ul dar nu e deosebit. Ar putea fi icon-urile de zahar, marul luminat sau incarcatorul magnetic. Ar putea fi toate si totusi, daca le iau pe rand, niciunul nu e atat de diferit. Dar, ca pasiunea pentru o femeie, simti nevoia sa fii mereu cu MacBook-ul. Sa ai tot in el. Sa-l ai mereu cu tine. Nu ma intelegeti gresit, nu am promis nimic, nimanui. Si, din cauza iPhone-ului care nu-mi place de nicio culoare, am evitat atat de mult tabara marului, am vorbit atat de urat de ea, incat ce scriu acum are valoare de mea culpa. Dar simt ca este inceputul unei minunate prietenii, intre mine si un mac de siguranta.